De la idei studențești la proiecte pentru comunitate (2007-2012)

Acum un deceniu, câțiva studenți de la Jurnalism puneau bazele unei organizații care să le reprezinte interesele în domeniul cultural ieșean, dincolo de orele de curs. Așa s-a născut Asociația Studenților Jurnaliști din Iași. Și-au făcut apariția pe scena studențească din oraș pe 26 aprilie 2007, la Ateneul din Iași, în cadrul evenimentului-dezbatere Presa – o afacere din cuvinte, unde invitații speciali au fost jurnaliștii Sanda Nicola, Liviu Iolu, Răzvan Ionescu și Mihai Tatulici.

 

Continuă lectura „De la idei studențești la proiecte pentru comunitate (2007-2012)”

Reclame

„Presa, o afacere din cuvinte. După 10 ani” – Gala ASJ

Ne-am născut din dorința de a schimba ceva la viața studențească, de a forma și îndruma tinerii care vor să învețe mai mult decât o fac pe băncile facultății, iar acum, aniversăm zece ani în care am fost de 10 pe plan local și național.

Am organizat peste 50 de proiecte și activități culturale, workshop-uri cu personalități din domeniul jurnalismului, campanii împotriva discriminării, întâlniri cu jurnaliști, scriitori, cu profesorii de la facultate, pentru a-i cunoaște și în afara orelor de curs, și am devenit cu timpul „Familia ASJ”.

Continuă lectura „„Presa, o afacere din cuvinte. După 10 ani” – Gala ASJ”

ASJ în direct cu Moise Guran

Asociația Studenților Jurnaliști din Iași (ASJ) invită studenții de la Jurnalism și pe cei interesați de acest domeniu la a doua ediție a întâlnirilor ASJ, care îl va avea ca invitat pe jurnalistul Moise Guran. Evenimentul va avea loc vineri, 28 aprilie, începând cu ora 14:30 în Aula „Mihai Eminescu” a Universității „Al. I. Cuza”.

Moderată de Andrei Giurgia, discuția va avea ca temă centrală jurnalismul în ziua de astăzi privit atât din perspectiva presei tipărite, a radioului cât și a televiziunii.

Aceste întâlniri au ca scop familiarizarea viitorilor jurnaliști cu oamenii din presă, dar și cu problemele pe care le pot întâmpina în această meserie. Participanții iși pot satisface curiozitățile legate de activitatea jurnalistului Moise Guran și totodată pot afla ce se află în spatele unui om care a fost și încă este, reporter, prezentator și realizator de emisiuni.


Moise Guran s-a născut la Drobeta-Turnu Severin și a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității București, iar mai târziu a urmat cursurile Școlii BBC pentru televiziune. În ’94 a debutat ca reporter la „Tineretul Liber” și apoi a fost reporter special la „Evenimentul Zilei”. Trei ani mai târziu a fost redactor la Academia Cațavencu. În anul 1999, și-a început cariera în televiziune, mai întâi ca reporter și corespondent economic la postul Antena 1. Din 2005, a realizat, la Antena 3, emisiunea „Biz Bazar” timp de cinci ani, iar apoi, după ce și-a dat demisia de la Antena 3, a început să prezinte emisiunea „Ora de business”, difuzată inițial pe TVR2, apoi mutată pe TVR1.

Din septembrie 2015, jurnalistul Moise Guran a mutat emisiunea „Biziday” la Digi24, însă, în mai puțin de un an, aceasta a decis să-și dedice timpul mediului online, lansând aplicația „Biziday”. Ascultătorii de radio îi pot auzi vocea la postul de la radio „Europa FM”, de luni până joi, începând cu ora 13:15, la emisiunea „România în direct”.


Prima ediție a întâlnirilor ASJ a avut loc în luna martie și l-a avut ca invitat pe Dan Negru. În cadrul evenimentului au fost dezbătute subiecte de actualitate cu privire la stadiul în care se află televiziunea dar și problemele cu care se confruntă studenții de la Jurnalism. Evenimentul a adunat peste 200 de studenți care de-a lungul discuției s-au arătat interesați de sfaturile și experiențele pe care le-a subliniat omul de televiziune, Dan Negru.

Resurse online:
Eveniment Facebook: ASJ în direct cu Moise Guran
Pagina ASJ: Asociația Studenților Jurnaliști

„Presa nu moare, ci supravieţuieşte prin oamenii pregătiţi să dăruiască din experienţa lor şi celor la început de drum”

Asociaţia Studenţilor Jurnalişti (ASJ) din Iaşi a marcat weekendul trecut, în zilele de 8 şi 9 aprilie, Zilele Jurnalismului Local la Iaşi, ediţia a doua. Dacă prima zi a fost dedicată membrilor asociaţiei, care au stat de vorbă, în cadrul a două workshopuri, cu doi oameni remarcabili în presă şi în lumea bloggingului, cea de-a doua zi a primit în sala „Ferdinand” a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi oameni din presa locală şi profesori, care au povestit publicului despre avantajele şi dezavantajele mass-media în general.

Dezbaterea de duminică a fost una dintre puţinele dăţi în care oamenii din presă au stat de vorbă cu noi, studenţii, şi ne-au explicat că acest domeniu nu este atât de inaccesibil precum pare. Am înţeles cât este de important pentru un viitor jurnalist să fie informat şi să ştie cum să îşi selecteze informaţia. Cred că experienţele împărtăşite de oamenii care lucrează în presă pot fi un exemplu, de aceea astfel de întâlniri nu pot avea decât un rol benefic”, a mărturisit Bianca Barhan, membru al departamentului de PR din cadrul ASJ.

Între blog şi presă stă omenia

Ziua de sâmbătă a debutat cu întâlnirea fizică şi virtuală a doi membri ai grupului „Kooperativa 2.0” cu membrii ASJ. După ce Cristian China Birta, iniţiatorul proiectului „Kooperativa 2.0”, a susţinut un monolog „virtual” prin care le-a povestit celor prezenţi despre cum şi-a început drumul în lumea bloggingului şi despre ce câştigi cu adevărat din blog, reprezentanta Iaşului pentru organizaţia de bloggeri amintită mai sus, Andreea Ignat, a prezentat punctul de plecare în crearea unui blog, avantajele şi dezavantajele deţinerii unei astfel de platforme şi relaţia dintre bloggeri şi jurnalişti.

1 Zilele Jurnalismului Local - Andreea Ignat

Andreea Ignat este blogger de 12 ani şi a început activitatea în acest domeniu când, spune ea, în România erau extrem de puţini bloggeri şi metodele de promovare a textelor scrise de ei erau reduse, aceştia trimiţându-şi unul altuia link-uri prin e-mail. În cadrul workshopului, Andreea a prezentat douăsprezece beneficii pe care i le-a adus blogul în cei doisprezece ani de activitate, dintre care şi mărturisirile a doi oameni care i-au scris că datorită textelor pe care Andreea le postează, aceştia nu s-au mai sinucis; decalogul bloggerului, care, mărturisesc cei din breaslă, ar putea fi adaptat uşor şi de către jurnalişti, şi cum poţi face bani din blogging, la toate acestea adăugându-se multă muncă şi seriozitate.

Întâlnirea cu Andreea Ignat, blogger ieşean, m-a făcut să-mi dau seama câtă satisfacţie poate avea un om atunci când, prin scris, îi ajută pe ceilalţi. M-a convins să scriu mai multe articole pe blog şi să mă dezvolt din toate privinţele, dar mai întâi de toate, să fiu un om mai bun. Jurnalista Gina Popa a stârnit emoţii şi ne-a ajutat să înţelegem că jurnalismul merită să fie o meserie pentru o viaţă”, a precizat Adina Rotaru, membru al departamentului de Proiecte.

Cel de-al doilea workshop al zilei a fost susţinut de Gina Popa, cea care reprezintă departamentul de comunicare al Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, şi care a făcut, în urmă cu un an, trecerea de la viaţa de ziarist la viaţa de PR. Gina Popa a mărturisit că deşi nu mai este implicată direct în presă, aceasta urmăreşte îndeaproape tot ce se scrie despre instituţia de cultură pe care o promovează. Recunoscând că îi este dor de momentele în care scria efectiv un text şi se documenta pentru acesta, Gina a vorbit despre experienţele care pot schimba destinul unui jurnalist şi despre activităţile pe care le susţine la Palatul Culturii.

1 Zilele Jurnalismului Local - Gina Popa

Ziua de sâmbătă a fost precum un maraton de poveşti cu şi despre scris. Entuziasmul s-a văzut pe chipul studenţilor, dar mai ales pe cel al invitaţilor, fiindcă timp de două zile am pus reflectoarele pe chipurile oamenilor care ne livrează în fiecare zi articole subiective sau obiective. Ne dorim să continuăm acest proiect şi poate pe parcurs ni se vor alătură şi alte persoane interesate de presa ieşeană. Am înţeles că presa nu moare, ci supravieţuieşte prin oamenii pregătiţi să dăruiască din experienţa lor şi celor la început de drum”, transmite Ionuţ Teoderaşcu, preşedintele asociaţiei.

Profesori şi jurnalişti, faţă în faţă cu studenţii

Dezbaterea de duminică, 9 aprilie, i-a avut în centrul atenţiei, drept invitaţi, pe prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel, prof. univ. dr. Alexandru Lăzescu, preşedinte al cotidianului „Ziarul de Iaşi, Robert Ferenţ, redactor-şef la ziarul „Evenimentul Regional al Moldovei”, şi Alina Cojocaru, redactor-şef la revista „Zile şi nopţi”. Întâlnirea a avut ca temă „Presă pe hârtie versus Presă pe internet”, iar invitaţii şi-au exprimat opiniile în legătură cu acest subiect.

1 zilele jurnalismului local (2)1

Deşi mulţi consideră că presa tipărită „moare”, reprezentanţii acesteia de la dezbaterea de duminică au ţinut să îşi arate convingerea că printul va conta întotdeauna şi nu se întrevăd motive pentru care acesta să dispară. De altfel, jurnaliştii au precizat că, deşi mulţi cititori nu sunt de acord cu presa de scandal, aceasta trebuie să existe tocmai pentru a da un plus de credibilitate unui ziar serios.

Duminică, atunci când a avut loc dezbaterea «Presă pe hârtie vs. Presă pe internet» am întâlnit o parte dintre profesorii şi oamenii de presă din Iaşi, am dezbătut împreună asupra viitorului presei tipărite şi am realizat că presa pe hârtie nu moare, atât cât şi-ar dori cei din media online să se întâmple. Am primit sfaturi, am fost încurajaţi să continuăm şi să muncim pentru a fi corecţi în meseria de jurnalist şi am reţinut o vorbă «Doar dacă vrei, reuşeşti!». Au fost două zile în care am primit sfaturi utile şi am cunoscut oameni dornici să împărtăşească din experienţele lor”, precizează Adina Rotaru.

Text de Larisa Lazăr, preluat de pe www.ziarulevenimentul.ro.

Televiziune salvată?

Poziția culcat: deschidem televizorul!

Mereu mi-am imaginat televiziunea ca pe un fenomen inexplicabil, în ciuda tuturor orelor de tehnici mediatice pe care le-am ascultat la Jurnalism. Acolo ne învăţau cum şi de unde se formează legăturile în eter, în aşa fel încât să avem un proces între emiţător şi receptor. Se mai întâmplă, ne spuneau profesorii, ca acest proces să întâmpine zgomote sau deviaţii de canal. De multe ori, procesul de transmisie a informaţiei codate şi de receptare a ei ajunge să fie perceput ca rezultat doar a ceea ce vedem pe micul ecran.

Începuturile televiziunii se leagă de Oxford Street, acolo unde John Logie Baird avea să facă primele demonstraţii publice de la al său „televisor”, în anul 1926, în marele magazin Selgridges. Apoi, drumul s-a deschis către atâtea şi atâtea inovaţii a imaginii care se mişcă în 24 de cadre pe secundă. Cutia magică din care ieşeau imagini în mişcare avea să ne schimbe cu totul viaţa şi deprinderile cotidiene. Ne-am adaptat stilul de viaţă după unele ore de difuzare ale serialelor sau emisiunilor.

Telecomanda televizorului încă ne este de folos, dar preconizările pentru viitor arată că nici de ea nu vom avea nevoie în câteva zeci de ani. Totul va funcţiona la nivelul interacţiunii vizuale, tactile, fără intermediari cu butoane. Ajunge omul să fie folosit de către tehnologie şi să se transforme într-un sclav al acesteia? Aplicând lecturile din filozofie, mă întreb, fără să dau verdict sau răspunsuri, dacă televiziunea e pentru noi sau ajungem să fim noi pentru ea.

Spectacolul de care avem parte astăzi pe micile ecrane ne schimbă obiceiurile, ne elimină unele obiceiuri şi ne dictează o poziţie culcată, la nivelul ecranului, o poziţie care predispune la pietrificarea corpurilor omenirii, precum susţine Jean-Jacques Wunenburger. Îmi asum paşii pe care îi voi face în favoarea unui ajutor pe care filozofia ar putea să i-l ofere situaţiei din mass media actuale. Cred într-o curăţire a presei în următorii ani. Am tot auzit la cursurile de la jurnalism că o anumită curăţire a presei va veni doar în momentul în care publicul se va sătura de spectacolul care îi este oferit. Publicul alege, dar tot el este învinovăţit pentru ceea ce conţin programele televizuale. Unde şi a cui să fie vina? În acest amalgam al dezvoltării tehnicilor mediatice şi al vitezei decide audienţa, pentru că trebuie „să vindem”. Din păcate, societatea de consum nu impune niciun respect faţă de ceea ce se alege a fi drept eveniment de primă pagină, de breaking news. De cultură ne lipsim tot mai mult pe crane, ba chiar se închid posturile care o promovează. Nu vând, nu fac audienţă. Transformăm societatea într-una de spectacol uşor, care să nu ne lase deloc să ridicăm ochii spre cer, fără a trece mai întâi prin faţa ecranului?

Text de Corina GOLOGOȚ (GIURGIA)
(fragment din argumentul tezei de disertație: „Mai multe ecrane, mai puțini oameni. O interpretare filosofică a televiziunii”, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, iunie 2014)

Sursă foto: TV Baird Selfridges, sursa: tekkiepix.com