Și francezii îl vor citi pe scriitorul Cătălin Mihuleac (traducere nouă, Polirom)

SPOILER Când ne-am bucurat de primele întâlniri cu scriitorul Cătălin Mihuleac, am știut că romanul America de peste pogrom va avea o soartă fericită, că va fi tradus, că va ajunge în mâinile cititorilor din lumea întreagă. ASJ și-a dedicat o parte din timp și din puterea de a promova proiectului-roman, așadar, felicităm autorul și editura Polirom pentru performanță și așteptăm traducerea.

Din comunicatul de presă al Polirom: „America de peste pogrom” va ajunge și în Franța

Romanul America de peste pogrom, semnat de scriitorul ieşean Cătălin Mihuleac, apărut în 2014 la Editura Cartea Românească, va fi publicat în toamna anului 2018 la editura elveţiană Noir sur Blanc. America de peste pogrom va apărea în limba germană, în primăvara anului viitor, la editura austriacă Paul Zsolnay.

America de peste pogrom evoluează pe două mari planuri aparent divergente. Primul, situat în România interbelică şi bazat pe documente istorice şi pe mărturii de arhivă secretă din epocă, face dezvăluiri senzaţionale despre viaţa social-politică şi convulsiile interetnice din acea perioadă. Al doilea plan este construit în jurul unei familii de evrei americani din anii 2000, specializată în comerţul cu mărfuri second-hand. O familie fără trecut, în aparenţă, ai cărei membri sînt ghidaţi doar de pragmatismul vremurilor noastre, unde totul – de la haine pînă la idei şi chiar nostalgii – este „la mîna a doua”. Două femei cu personalităţi excepţionale vor uni cele două planuri, iar cheia poveştii lor, aflată sub semnul unei memorii prodigioase, care aparţine atît raţiunii, cît şi inimii, va fi găsită la final, cînd trecutul se dizolvă miraculos în prezent. Cătălin Mihuleac reuşeşte să impună atenţiei publice evoluţia acestui „dosar de existenţe” internaţional, ale cărui file, redate prin tensiunea şi culoarea decupajului filmic, uimesc şi emoţionează pe întreg parcursul lecturii. Romanul său pledează pentru reconcilierea cu ceilalţi, dar, în primul rînd, pentru reconcilierea cu tine însuţi. Este o invitaţie la înţelegere şi toleranţă, care leagă ingenios sute de destine şi trei oraşe cu istorii fabuloase: Iaşi, Washington D.C. şi Viena.

Cătălin Mihuleac este un cunoscut prozator şi dramaturg român. Ultimele sale patru volume, incluzîndu-l şi pe cel de faţă, sînt apărute sub egida Editurii Cartea Românească. Primul, Zece povestiri multilateral dezvoltate, apare în anul 2010. Urmează Aventurile unui gentleman bolşevic (2012), America de peste pogrom (2014) şi Ultima ţigară a lui Fondane (2016). Ultimele două titluri fac parte dintr-un proiect mai amplu al autorului, ce are drept scop restituirea literară a multiplelor faţete ale istoriei evreilor din România.

Lectură „narcotică” fină cu scriitorul Cătălin Mihuleac

Într-o seară de sâmbătă, iubitorii de carte s-au adunat, pe 28 ianuarie, la ora 17:00, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, în sala „B. P. Hașdeu” pentru a se delecta cu noua carte scrisă de Cătălin Mihuleac „Ultima țigară a lui Fondane”. Evenimentul „Holocaustul, masacrul care a umbrit Europa”, care face parte din proiectul „Întâlnirile ASJ”, a avut loc în contextul Zilei Internaționale a Comemorării Victimelor Holocaustului și a fost moderat de jurnalistul Andrei Giurgia.

Cătălin Mihuleac ne-a onorat cu prezența sa pentru a doua oară, prima întâlnire a acestuia cu ASJ având loc în 2016 în cadrul proiectului „Scriitorul lunii”. Cartea „America de după pogrom”, primul roman al autorului ce a avut ca temă victimele holocaustului, evreii, a fost un succes răsunător. Cătălin Mihuleac a hotărât să continue documentarea asupra subiectului, astfel a apărut „Ultima țigară a lui Fondane”. Invitatul serii ne-a dezvăluit că urmează să scrie și cea de-a treia carte pe aceeași temă. De asemenea, autorul ne-a anunțat cu mândrie că best-sellerul „America de peste pogrom” va fi tradus în limba germană, pentru că a semnat contract cu prestigioasa editură „Zsolnay Verlag”,  apariţia fiind programată pentru primăvara anului viitor.

Autorul cărții, Cătălin Mihuleac, ne-a făcut o succintă prezentare a celor 13 nuvele pe care le are cartea „Ultima țigară a lui Fondane”, menționând că s-a văzut asaltat de o multitudine de subiecte, astfel alegând să creeze produsul final, „micro-romanele”. 13 la evrei este un număr norocos, scriitorul aducându-ne la cunoștință că „Bar Mitzvah”, perioada în care băiatul devine bărbat, are loc la împlinirea acestei vârste.

„În general, modul meu de a scrie îmi scapă de sub control. Sunt una din cele mai triste persoane pe care le știu, dar asta nu poate fi stăpânit. Maniera îmi este un pic comică, un pic tragică, dar acesta este marele meu atu.”

ASJ01_Cătălin Mihuleac

Scriitorul a refuzat două oferte de ecranizare pentru cartea „America de după pogrom”, dezvăluind că dintre regizorii români, scriitorul îi apreciază și și-ar dori să colaboreze pentru o viitoare ecranizarea a cărții cu Nae Caranfil sau Radu Mihăileanu. Dacă ar fi să aleagă dintre toți regizorii din lume, i-ar plăcea ca un maestru de talie internațională să realizeze filmografia pentru cărțile sale.

După introducere, a urmat un dialog în care cititorii l-au descusut pe autor printr-o serie de întrebări. Astfel, autorul a mărturisit că documentarea a constat în găsirea documentelor și transpunerea acestora.

„M-am documentat nu ca mâța-n calendar, dar nici cu ochiul ager al unui istoric”, s-a confesat scriitorul, în stilu-i specific cu care își surprinde publicul.

„Poporul evreiesc are niște caracteristici de bază. Una dintre aceste trăsături este înclinația sau respectul pe care îl au pentru bani. Talentul lor vine din modul în care știu să dezvolte economic o localitate. S-a spus că neamul românesc nu se poate dezvolta din cauza evreilor. Evreii nu mai sunt astăzi. Cât de dezvoltat e neamul românesc?”

Cătălin Mihuleac ne-a făcut și o incursiune istorică, menționând ca blugii au fost inventați de un evreu, Hollywood-ul, de la cap la coadă a fost inventat de evrei, Calvin Klein este evreu, Ralph Lauren este evreu, Yves Saint Laurent este evreu, marele regizor de film Spielberg (Schindler`s list) este evreu.

A fost o surpriză să aflăm neamul evreu abia anul trecut a revenit la populația de dinaintea Holocaustului, adică la 14 milione de persoane, 70 si ceva de ani fiind necesari ca neamul să se refacă.

Am discutat despre națiunea care a marcat omenirea, având influențe în toate domeniile, dar care a avut un destin atât de crunt. De ce, fiind atât de talentați, aceștia au trebuit, de-a lungul istoriei să convingă pe cineva să facă ceva sau să nu facă ceva, ergo să îi ajute sau să nu îi omoare? Neamul evreiesc are o putere fantastică de a se regenera, alungat fiind dintr-o parte în alta.

La finalul evenimentului a urmat o sesiune de autografe personalizate și fotografii cu membrii asociației. Publicul a devorat întâlnirea cu scriitorul, fiind o lecție de cultură generală, dar și de umanizare, motiv pentru care îi suntem recunoscători domnului Cătălin Mihuleac și așteptăm cu nerăbdare următoarea carte.

Text de Speranța Talabă

ASJ la Guvernul României

Asociația Studenților Jurnaliști, felicitată de Ministerul Afacerilor Externe

Asociația Studenților Jurnaliști din Iași (ASJ) a primit, în urmă cu doar câteva ore, o scrisoare de felicitare din partea președintelui Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. Aceasta vine în contextul în care, ASJ organizează întâlnirea „Holocaustul, masacrul care a umbrit Europa” la care invitat este scriitorul ieșean Cătălin Mihuleac.

Totodată, evenimentul de mâine, care se va desfășura de la ora 17.00, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, a fost indexat pe site-ul INTERNATIONAL HOLOCAUST REMEMBRANCE ALLIANCE la cererea Andreei Mocanu, Secretar II al Ministerului Afacerilor Externe, Direcția Drepturile Omului, Protecția Minorităților și Consiliul Europei.

La rândul nostru, dorim să mulțumim pentru aprecieri și pentru sprijin!

Scrisoarea poate fi descărcată de aici: scrisoare-asj-iasi-mae

Detalii eveniment: HOLOCAUSTUL, MASACRUL CARE A UMBRIT EUROPA

Romanul „America de peste pogrom”, de Cătălin Mihuleac, va apărea pe piaţa de limba germană

 

Traducerea unui best-seller românesc

Best-sellerul „America de peste pogrom” de Cătălin Mihuleac – editat în 2014 la „Polirom” – va fi tradus în limba germană. Copy-right-ul a fost deja achiziţionat de prestigioasa editură „Zsolnay Verlag”, apariţia fiind programată pentru primăvara anului viitor.

Reamintim că romanul are ca punct central sângerosul Pogrom de la Iaşi, din 29 iunie 1941, în care au fost masacraţi circa 15.000 de evrei. Construit într-o manieră care împleteşte ficţiunea cu realitatea istorică şi scris într-o manieră când tandră, când nemiloasă, „America de peste pogrom” a câştigat încă de la apariţie publicul cititor de toate vârstele.

De un extraordinar dramatism sunt capitolele care descriu suferinţele prizonierilor din trenurile morţii, trimişi să rătăcească pe căile ferate, în condiţii de arşiţă şi supraaglomerare. Pornind de la observaţiile ştiinţifice ale unui medic evreu supravieţuitor, Mihuleac descrie fenomenele halucinogene care au pus stăpânire pe prizonieri, în condiţiile lipsei de oxigen şi de apă.

Planurile „Americii de peste pogrom” –  legate de o posibilă ecranizare

Pentru a puncta importanţa socială a operei sale, Cătălin Mihuleac se întreabă retoric: „Ce-am fi ştiut despre lagărul de concentrare nazist de la Plaszków, dacă n-ar fi existat romanul lui Thomas Keneally, după care apoi regizorul Steven Spielberg a realizat filmul Lista lui Schindler”?

Cătălin Mihuleac ne-a mai mărturisit că a refuzat până acum două oferte de ecranizare. „Am spus nu, pentru că ofertele au venit din România. Ar fi fost o trădare faţă de cititorii care mi-au confirmat că romanul are potenţial internaţional şi că nu trebuie să-i tai aripile ”.

După care, autorul a adăugat: ”Marea forţă a Americii de peste pogrom este că într-un capitol îţi smulge inima, pentru ca în cel următor să ţi-o aşeze la loc. Cartea mea dă dureri de cap, dar tot ea pune comprese reci”.

Amintim că ultima apariţie editorială semnată de Cătălin Mihuleac este intitulată „Ultima ţigară a lui Fondane”, care va fi în centrul evenimentului organizat de către ASJ Iași de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, pe 27 ianuarie, la BCU Iași.

Revenim cu detalii.

 

De vorbă cu scriitorul Cătălin Mihuleac, la ceas de Făurar

Asociația Studenților Jurnaliști, asociație din care mă bucur că fac parte, a conturat cea de-a doua ediție a proiectului „Scriitorul lunii”. Întâlnirea cu invitatul special, CĂTĂLIN MIHULEAC a avut loc vineri, 26 februarie 2016, începând cu ora 17:00 în sala „B. P. Hasdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare din Iași. În centrul atenției, după cum a menționat și scriitorul Cătălin Mihuleac, a fost romanul „America de peste pogrom”, roman pe care mulți dintre participanți l-au citit cu interes.
„Nu eu sunt important, ci importantă este toată această poveste. Nu contează că am scris eu cartea, principalul este că ea a fost scrisă.”
Subiectul „Pogromul de la Iași” este unul sensibil și dificil, după cum subliniază și Andrei Giurgia, moderatorul evenimentului. Cu toate acestea, invitatul special Cătălin Mihuleac a dat o altă nuanță acestei teme prin intermediul personajelor și a scriiturii. Invitatul a deschis conversația cu frumoase forme de salut inspirate de la personajele romanului. „Eu sunt un soi de purtător de cuvânt al personajelor cărții și din partea colectivului vă urez un sincer «Shalom!». Din partea lui Joe Bernstein vă doresc ca atunci când veți apela la el pentru niște mărfuri second-hand să întâlniți cele mai frumoase stories.  De asemenea, din partea lui Rabbi vă transmit urarea lui «Mergeți în sufletul meu!», iar din partea lui Suzy Bernstein, tandra și șmechereasca ei formulă, «Kepp in touch, cum ziceau strămoșii daci.»” Scriitorul a promis să răspundă la toate întrebările, mai puțin la două: „Care personaje sunt fictive și care nu?” și „Suzy Bernstein există în realitate?”
„Dacă ești un artist adevărat, nu faci ceea ce vrei tu, ci faci ceea ce vor demonii din tine să faci.”
Scriitorul a dezvăluit că timp de 15 luni, timp în care a scris cartea, s-a schimbat foarte mult. De multe ori când se întâlnea cu prietenii, aceștia îi spuneau că este slăbit și că ceva se întâmplă. Cele mai evidente au fost schimbările fizice, schimbări ce l-au dus de multe ori în poalele bolilor. Toate se datorau faptului că scriitura necesita multă emoție, multă implicare și multă energie. Scenele ce l-au secat acut de energie pe scriitor au fost reprezentate de scena violului și scrisoarea de la finalul cărții. „Am mers pe sârmă atunci când am scris cartea aceasta, pentru că în mod voit am introdus acest ingredient care este comicul, cu toată paleta lui, culminând cu umorul, partea cea mai umană a comicului. Și tot deliberat, am introdus și pasajele mai deocheate pentru că am vrut ca cel ce se apropie de această carte să găsească acolo un raft întreg cu produse, nu un singur produs.”, a dezvăluit invitatul.
Scriitorul lunii - Catalin Mihuleac -ASJ 2.jpg
Cătălin Mihuleac a ținut să menționeze că nu are nicio legătură cu poporul evreu, cu excepția câtorva aspecte: poartă blugi inventați de un evreu, se uită la filmele de la Hollywood (bazele Hollywood-ului fiind puse de evrei),  a crescut cu muzica lui Mendelssohn Bartholdy și a lui Leonard Bernstein și a fost atras de Sigmund Freud. Cu toate acestea, a ales să se apropie de poporul evreu, întrucât, aflat într-un impas personal,  a dorit să construiască un lucru cu foarte mare greutate.
Scriitorul a informat publicul cu emoție că anul acesta poporul evreu a ajuns din nou la populația de dinaintea Holocaustului, adică la 14 milione de persoane. De asemenea, acesta a subliniat faptul că acestă regenerare a poporului evreu s-a realizat destul de greu.
„Am o normă de o singură pagină pe zi pentru ca textul să fie condensat.”
Întrebat în ce a constat documentarea cu referire la Pogromul de la Iași, Cătălin Mihuleac a răspuns că a trebuit să analizeze rapoarte ale poliției și să citească mărturii. Cel mai mult l-a interesat ura din perioada respectivă. „Nicio persoană dintre cei care au deschis cartea, în momentul în care închid coperțile nu mai este în aceeași stare ca la început. Ceva în el se schimbă, devine mai bun, mai uman, mai tolerant.”
Cititorii au fost curioși ce ascund simbolurile regăsite în carte. Scriitorul a dezvăluit în mare ce semnifică unele simboluri și a precizat că nu poate spune mai multe, întrucât fiecare cititor trebuie să acorde o semnificație proprie. Doctorul Oxenberg este ginecolog fiindcă reprezintă originea vieții; eliberarea rățuștelor galbene în Marea Baltică reprezintă dorința de eliberare a evreilor. „Pe mine mă interesează ca cititorul meu să devină co-autor.”, a mai menționat autorul.
Aspectul care l-a deranjat pe scriitor a fost faptul că acest roman nu a fost nici măcar citit de juriul din diverse concursuri ce țin de domeniu literaturii. În ciuda acestui fapt, romanul a intrat în inimile multor cititori și la diversele festivaluri la care scriitorul a fost invitat (spre exemplu la Alba-Iulia la festivalul „Dilema Veche”) se făceau cozi la autografe și fotografii cu Cătălin Mihuleac.
În timpul scrierii, o editură a anunțat că scriitorul Cătălin Mihuleac pregătește o carte ce va atinge și subiectul Pogromul de la Iași, iar de atunci scriitorul a primit multe critici și chiar amenințări. „Îți place friptura bună? O să ajungi și tu o friptura bună”, a fost una dintre subtilele amenințări primite și amintite de autorul romanului. „Urarea este de o cruzime ieșită din comun. El prin friptura bună se referea la evreii arși în crematorii.”, a menționat invitatul. Toate amenințările au încetat în momentul în care cartea a apărut.
„Visul meu este ca această carte, dacă va fi făcută film, și va fi făcută, să treacă ori pe mâna unui maestru internațional ori pe mâna unuia dintre cei doi oameni pe care eu îi respect: Radu Mihăileanu ori Nae Carafil.”
La rugămințile publicului, scriitorul a citit două pasaje din roman, iar la final a fost aplaudat cu multă ardoare de public. Cătălin Mihuleac a primit o diplomă din partea asociației. Acesta s-a declarat foarte mulțumit de întâlnirea de vineri seară și a apreciat ideea asociației de a aduce la un loc: o carte, scriitorul ei și mulți, mulți cititori. La final a urmat o sesiune de autografe și fotografii cu membrii asociației și cu toți cei prezenți în sală.
Scriitorul lunii - Catalin Mihuleac - ASJ1.jpg