O nouă înfăţişare, aceiaşi prieteni

În urmă cu un deceniu, „Asociaţia Studenţilor Jurnalişti” din Iaşi (ASJ) prindea contur. Acum, privind înapoi, observăm că muncind în echipă am realizat mai mult decât ne-am fi putut aştepta. În zece ani, asociaţia a avut sute de voluntari, zeci de invitaţi speciali, zeci de proiecte şi mai ales, mii de momente unice. La zece ani distanţă, venim cu o nouă imagine, un nou logo şi o nouă perspectivă.

Citeşte mai mult

„Presa nu moare, ci supravieţuieşte prin oamenii pregătiţi să dăruiască din experienţa lor şi celor la început de drum”

Asociaţia Studenţilor Jurnalişti (ASJ) din Iaşi a marcat weekendul trecut, în zilele de 8 şi 9 aprilie, Zilele Jurnalismului Local la Iaşi, ediţia a doua. Dacă prima zi a fost dedicată membrilor asociaţiei, care au stat de vorbă, în cadrul a două workshopuri, cu doi oameni remarcabili în presă şi în lumea bloggingului, cea de-a doua zi a primit în sala „Ferdinand” a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi oameni din presa locală şi profesori, care au povestit publicului despre avantajele şi dezavantajele mass-media în general.

Dezbaterea de duminică a fost una dintre puţinele dăţi în care oamenii din presă au stat de vorbă cu noi, studenţii, şi ne-au explicat că acest domeniu nu este atât de inaccesibil precum pare. Am înţeles cât este de important pentru un viitor jurnalist să fie informat şi să ştie cum să îşi selecteze informaţia. Cred că experienţele împărtăşite de oamenii care lucrează în presă pot fi un exemplu, de aceea astfel de întâlniri nu pot avea decât un rol benefic”, a mărturisit Bianca Barhan, membru al departamentului de PR din cadrul ASJ.

Între blog şi presă stă omenia

Ziua de sâmbătă a debutat cu întâlnirea fizică şi virtuală a doi membri ai grupului „Kooperativa 2.0” cu membrii ASJ. După ce Cristian China Birta, iniţiatorul proiectului „Kooperativa 2.0”, a susţinut un monolog „virtual” prin care le-a povestit celor prezenţi despre cum şi-a început drumul în lumea bloggingului şi despre ce câştigi cu adevărat din blog, reprezentanta Iaşului pentru organizaţia de bloggeri amintită mai sus, Andreea Ignat, a prezentat punctul de plecare în crearea unui blog, avantajele şi dezavantajele deţinerii unei astfel de platforme şi relaţia dintre bloggeri şi jurnalişti.

1 Zilele Jurnalismului Local - Andreea Ignat

Andreea Ignat este blogger de 12 ani şi a început activitatea în acest domeniu când, spune ea, în România erau extrem de puţini bloggeri şi metodele de promovare a textelor scrise de ei erau reduse, aceştia trimiţându-şi unul altuia link-uri prin e-mail. În cadrul workshopului, Andreea a prezentat douăsprezece beneficii pe care i le-a adus blogul în cei doisprezece ani de activitate, dintre care şi mărturisirile a doi oameni care i-au scris că datorită textelor pe care Andreea le postează, aceştia nu s-au mai sinucis; decalogul bloggerului, care, mărturisesc cei din breaslă, ar putea fi adaptat uşor şi de către jurnalişti, şi cum poţi face bani din blogging, la toate acestea adăugându-se multă muncă şi seriozitate.

Întâlnirea cu Andreea Ignat, blogger ieşean, m-a făcut să-mi dau seama câtă satisfacţie poate avea un om atunci când, prin scris, îi ajută pe ceilalţi. M-a convins să scriu mai multe articole pe blog şi să mă dezvolt din toate privinţele, dar mai întâi de toate, să fiu un om mai bun. Jurnalista Gina Popa a stârnit emoţii şi ne-a ajutat să înţelegem că jurnalismul merită să fie o meserie pentru o viaţă”, a precizat Adina Rotaru, membru al departamentului de Proiecte.

Cel de-al doilea workshop al zilei a fost susţinut de Gina Popa, cea care reprezintă departamentul de comunicare al Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, şi care a făcut, în urmă cu un an, trecerea de la viaţa de ziarist la viaţa de PR. Gina Popa a mărturisit că deşi nu mai este implicată direct în presă, aceasta urmăreşte îndeaproape tot ce se scrie despre instituţia de cultură pe care o promovează. Recunoscând că îi este dor de momentele în care scria efectiv un text şi se documenta pentru acesta, Gina a vorbit despre experienţele care pot schimba destinul unui jurnalist şi despre activităţile pe care le susţine la Palatul Culturii.

1 Zilele Jurnalismului Local - Gina Popa

Ziua de sâmbătă a fost precum un maraton de poveşti cu şi despre scris. Entuziasmul s-a văzut pe chipul studenţilor, dar mai ales pe cel al invitaţilor, fiindcă timp de două zile am pus reflectoarele pe chipurile oamenilor care ne livrează în fiecare zi articole subiective sau obiective. Ne dorim să continuăm acest proiect şi poate pe parcurs ni se vor alătură şi alte persoane interesate de presa ieşeană. Am înţeles că presa nu moare, ci supravieţuieşte prin oamenii pregătiţi să dăruiască din experienţa lor şi celor la început de drum”, transmite Ionuţ Teoderaşcu, preşedintele asociaţiei.

Profesori şi jurnalişti, faţă în faţă cu studenţii

Dezbaterea de duminică, 9 aprilie, i-a avut în centrul atenţiei, drept invitaţi, pe prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel, prof. univ. dr. Alexandru Lăzescu, preşedinte al cotidianului „Ziarul de Iaşi, Robert Ferenţ, redactor-şef la ziarul „Evenimentul Regional al Moldovei”, şi Alina Cojocaru, redactor-şef la revista „Zile şi nopţi”. Întâlnirea a avut ca temă „Presă pe hârtie versus Presă pe internet”, iar invitaţii şi-au exprimat opiniile în legătură cu acest subiect.

1 zilele jurnalismului local (2)1

Deşi mulţi consideră că presa tipărită „moare”, reprezentanţii acesteia de la dezbaterea de duminică au ţinut să îşi arate convingerea că printul va conta întotdeauna şi nu se întrevăd motive pentru care acesta să dispară. De altfel, jurnaliştii au precizat că, deşi mulţi cititori nu sunt de acord cu presa de scandal, aceasta trebuie să existe tocmai pentru a da un plus de credibilitate unui ziar serios.

Duminică, atunci când a avut loc dezbaterea «Presă pe hârtie vs. Presă pe internet» am întâlnit o parte dintre profesorii şi oamenii de presă din Iaşi, am dezbătut împreună asupra viitorului presei tipărite şi am realizat că presa pe hârtie nu moare, atât cât şi-ar dori cei din media online să se întâmple. Am primit sfaturi, am fost încurajaţi să continuăm şi să muncim pentru a fi corecţi în meseria de jurnalist şi am reţinut o vorbă «Doar dacă vrei, reuşeşti!». Au fost două zile în care am primit sfaturi utile şi am cunoscut oameni dornici să împărtăşească din experienţele lor”, precizează Adina Rotaru.

Text de Larisa Lazăr, preluat de pe www.ziarulevenimentul.ro.

Misterele copilăriei scriitorului Florin Irimia, povestite la „Scriitorul lunii”

Luna martie îl aduce în prim-plan pe scriitorul ieșean Florin Irimia, alături de  proaspăt-lansatul volum „Misterul mașinuțelor chinezești”, o carte ce surprinde            în 40 de povestiri (capitole) momente din copilăria și adolescența autorului.

Pornind de la povestirile lui Florin Irimia, desemnat scriitorul lunii martie de către ASJ, membrii Asociației Studenților Jurnaliști readuc printre ieșeni dorința de a depăna amintiri, îndemnându-i chiar să și le noteze, așa cum a procedat însuși scriitorul. Întâlnirea cu „Scriitorul lunii” se va face luni, 27 martie, de la ora 18.00, în același loc sigur: printre cărți, la Sala „B. P. Hasdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași. Discuția va fi moderată de Ionuț Teoderașcu, președintele ASJ, și se va derula pe marginea celui mai nou volum lansat de Florin Irimia, „Misterul mașinuțelor chinezești”.

Scriitorul Lunii - Florin  Irimia_DOAR ONLINE.jpg

Scrierea povestirilor, după cum a mărturisit scriitorul ieșean joi, 23 martie a.c., la lansarea oficială a volumului, a avut ca punct de plecare dorința acestuia de a pune pe hârtie câteva din acele lucruri mai mult sau mai puțin însemnate care i-au marcat copilăria și adolescența, iar momentul conceperii primelor dintre ele a fost încă dinainte de apariția romanul de debut – „Defekt” – autorul considerând „Misterul mașinuțelor chinezești” ca fiind, într-un fel, prima lui carte, firește, nepublicată pe atunci. „«Defekt» a început să prindă contur iar mașinuțele chinezești au fost date la o parte. Însă nu de tot, pentru că, din timp în timp, mai reveneam asupra celor câteva texte care se înfiripaseră atunci, mai adăugam ceva, mai ștergeam altceva, și uite așa, încet-încet, povestirile prindeau forță, se măreau, se înmulțeau, și într-o zi am știut că, la un moment dat, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, ele se vor constitui într-o carte. (…) Am vrut să scriu cartea asta și din cauza unei temeri destul de serioase: că la un moment dat aș putea uita, că aș putea să mă trezesc într-o zi și să nu-mi mai amintesc nimic despre mine”, a mărturisit Florin Irimia.

„Cartea rămâne la fel de tristă ca celelalte romane. Mă tem de ziua în care aș putea să scriu un roman vesel”

„Misterul mașinuțelor chinezești” (Ed. Polirom, 2017) este o colecție de patruzeci de povestiri interconectate și tot atâtea episoade din viața unui (viitor) scriitor, nu neapărat cel care și-a pus numele pe copertă, dar nici foarte diferit de el. Patruzeci de povestiri este un număr ales nu întâmplător, mărturisește scriitorul, fiind vârsta la care a terminat de scris cartea. Povestirile se pot citi asemenea unor capitole de roman (indirect), în care „memoria și ficțiunea, nostalgia și suferința se completează reciproc pentru a forma un univers personal populat cu tot felul de creaturi, când blânde, când fioroase, când amuzante, când melancolice, când protectoare, când reci, când pur și simplu ciudate.”

Mircea Cărtărescu îl asociază pe Florin Irimia, prin intermediul povestirilor din volumul proaspăt lansat, cu Cezar Paul-Bădescu, mărturisind că povestirile sunt construite cu o naturalețe și cu „o lipsă de fasoane literare” care i-au plăcut.

„Florin Irimia pornește, în «Misterul mașinuțelor chinezești, în căutarea propriilor «à côte de chez…». Adică își retrăiește, scriind, propria copilărie petrecută în decorul sordid al ultimului deceniu comunist, transmutând viața imediată a copilului într-o introspecție de multe ori dureroasă. Căci nu atât mulțimea de întâmplări comice și de «faze» pe care autorul și le amintește, povestindu-le cu un talent și o plăcere evidente, sunt partea cea mai intensă a cărții, ci căutarea obsedantă a vechilor traume, a crăpăturilor din porțelan, atâta vreme refulate, prin care autorul își citește, ca-n liniile din palmă, viața actuală”, precizează scriitorul Mircea Cărtărescu, din perspectiva căruia, în cele 40 de povestiri, „Florin Irimia nu caută copilul pierdut, copilăria pierdută, ci, prin ele, se caută pe sine însuși. O întâmplare de o mare cruzime, cea a descoperirii de către copil a jucăriilor care nu erau pentru el, îl aduce-n lumină pe tată, marele histrion al cărții, cel care schimbă măști și femei ca un prestidigitator. Ei sunt cu adevărat eroii «misterelor» lui Florin Irimia, drama divorțului părinților e adevarata miză, de o tristețe de multe ori insuportabilă, a cărții sale”.

 

Parteneri: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași, Editura Polirom.

Parteneri media: Agerpres, Evenimentul Regional al Moldovei, Viva FM, Apollonia TV, Ziarul de Iași, Iași Fun, 360 uaic.ro.

Eveniment Facebook: Scriitorul lunii martie – Florin Irimia

ASJ pe site, Facebook, Twitter și Instagram.