1, 2, 3, 4, cine nu e gata îl iau cu lopata! Sau…1, 2, 3, fuga după ei!
Așa a fugit copilăria după noi și ne-a luat într-o drumeție cu sfârșit nedeterminat, mai lung pentru unii și mai scurt pentru alții, în funcție de suflet și de gândire.
Închide ochii și amintește-ți de copilașul cu vânătăi în genunchi, cu mânuțele murdare de cretă, praf ori ciocolată și cu ochii senini și umezi de la prea multe zâmbete. Te recunoști? Și tu ai fost așa, o mogâldeață care a trăit doar pentru ea, pentru a fi fericită.
Fie vorba între noi, ce te împlinea mai tare decât un câștig la un simplu joc? Cum era când nimeni nu te găsea în propria ascunzătoare? Dar când reușeai să te ferești de minge? Sau atunci când îți strângeai prietenul atât de tare de mână, încât nimeni nu putea rupe legătura dintre voi? Îți zic eu, era cel mai frumos sentiment! Erai atât de împlinit încât simțeai că poți conduce o armată și poți chiar să câștigi un război!
Vezi tu, copil mare ce ești, chiar ai câștigat „războiul”, acel război prin care ai devenit TU, adultul de astăzi, iar asta s-a întâmplat și datorită acelor jocuri care te-au învățat ce sunt curajul, atenția și istețimea.
De-a v-ați ascunselea
De-a v-ați ascunselea este jocul în care mai mulți participanți se ascund, în afară de unul, care trebuie să-i găsească pe ceilalți. Cel desemnat trebuie să numere până la un număr prestabilit, după care spune „Cine nu e gata, îl iau cu lopata” și pleacă în căutarea celor care s-au ascuns. Ultimul găsit este cel care va căuta în următoarea rundă.
Fără să îți dai seama, jocul acesta te-a învățat că atunci când cauți suficient de mult și te străduiești, găsești tot ceea ce îți dorești. Desigur, te-a învățat să ții și un secret, pentru că nu prea aveai voie să spui unde s-au ascuns prietenii tăi.
Baba oarba
Baba oarba este jocul în care unul dintre jucători este legat la ochi și încearcă să atingă un alt jucător, care să-i ia locul. Trebuie jucat într-o zonă spațioasă, cum ar fi în aer liber sau într-o cameră mare. Uneori, ceilalți îl necăjesc pe cel legat la ochi pentru a-l influența să-și schimbe direcția.
Ai învățat să rămâi concentrat atunci când prietenii tăi strigau și încercau să te păcălească. Îți puteai da seama cât de importante sunt toate simțurile și reușeai să le adaptezi, atunci când nu mai puteai să vezi.
Rațele și vânătorii
Jucătorii trebuie să se împartă în două categorii: vânători şi raţe. Vor fi doi vânători, care stau la distanță unul de celălalt, iar restul vor fi raţe și se vor poziționa între cei doi. Atunci când un vânător va lovi o rață, aceasta va ieși din joc.
Jocul ți-a demonstrat cât de important este să fii atent și concentrat, pentru a avea timp să eviți toate obstacolele la momentul potrivit.
Șotron
Șotronul se joacă cel mai adesea într-o serie de figuri geometrice (patrulatere, semicercuri) numerotate și desenate pe asfalt cu creta. Jocul presupune parcurgea unui traseu dus-întors sărind într-un picior.
Aici, ai fost pentru prima dată un artist care a îmblânzit asfaltul. Fie că desenai un șotron cu o cretă albă sau colorată, pe care o luai cu un leu sau doi de la cel mai apropiat magazin, știu sigur că totul se încheia cu o competiție de desene pe asfalt.
Mămăligă cu mălai
Un jucător învârte pe rând fiecare participant, spunând: „Mămăligă cu mălai,/ Cum te pun așa să stai!”, iar acesta trebuie să rămână nemișcat, în respectiva poziție. După ce fiecare participant este stană de piatră, cel care a învârtit încearcă să îi facă să râdă. Cine râde, iese din joc.
Acest joc, de asemenea, ți-a testat concentrarea și te-a îndemnat să o perfecționezi.
Ai observat? Lipsește jocul de pe primul loc. Mai știi care era? Te jucai de-a adultul…erai fie mama, fie tata, aveai un job și treabă prin casă, decupai bani de hârtie și cumpărai orice cu ei. Era distractiv atunci, dar acum nu putem fi hotărâți dacă mai suntem atât de fericiți sau nu. Știu că nu ne cunoaștem, dar fă-mi o confesiune…ți-ai dorit vreodată să te mai joci de-a copilul?
Text scris de Andreea Popa
asjiasi.com 