Săptămâna aceasta am inaugurat noul semestru universitar, după o vacanță mai mult decât necesară în care ne-am reîmprospătat forțele și am avut timp atât de noi, cât și de cei dragi, nu doar de proiecte și examene. Și cum am trecut de primul hop, să spun așa, de prima săptămână, am decis să sărbătoresc printr-un mini maraton de filme, dar și seriale.
Atunci când nu citesc pentru a mă recrea, fie mă găsești la o plimbare în aer liber, fie uitându-ma la vreun film, serial, documentar, orice creație cinematografică a cărei poveste mă intrigă sau mă face să râd. Preferatele mele sunt proiecțiile biografice, deoarece am șansa de a afla poveștile unor oameni care au ajuns de la agonie la extaz, care au atins culmile disperării în încercările lor de a reuși să obțină ce și-au propus, oameni în care nimeni nu credea, dar care au reușit. Pur și simplu nu pot rezista filmelor sau documentarelor biografice, sunt slăbiciunea mea, indiferent dacă vorbim despre viața lui Steve Jobs, Stephen Hawking, Michelle Obama, Nina Simone sau cea a lui Malala Yousafzai.
Având în vedere că februarie este luna istoriei afro-americane, săptămâna aceasta am optat pentru serialul ,,Madam C.J. Walker – Milionară prin forțe proprii”. Mini seria, formată din 4 episoade, este inspirată din viața lui Sarah Breedlove, cunoscut drept Madam C.J. Walker, antreprenor și totodată, prima femeie devenită milionară prin forțe proprii din istoria Statelor Unite ale Americii.
Sarah Breedlove a fost o femeie de afaceri, de origine afro-americană, care s-a născut în 1867, în Delta, Louisiana, fiind primul copil născut liber din familia ei, la doar 2 ani după ce sclavia fusese complet abolită în Statele Unite ale Americii, odată cu aprobarea celui de-al 13-lea Amendament. Nu a avut nici pe departe o viață ușoară: orfană de la vârsta de 7 ani, căsătorită la 14 și văduvă la 20, Sarah a trebuit să lucreze ca spălătoreasă, pentru a-i putea oferi o viață mai ușoară fiicei sale, în vârstă de doar 2 ani.
Mini seria surprinde dificultățile și suferința colectivă a oamenilor de culoare, care chiar dacă fuseseră eliberați, se loveau la orice pas de rasismul conaționalilor lor. Într-o lume a bărbaților, Madam C. J. Walker a trebuit să muncească de 10 ori mai mult decât un bărbat afro-american și poate de 20 de ori mai mult decât un bărbat alb, pentru a deveni un antreprenor de succes, pentru a-și face produsele de păr cunoscute și pentru a-și îndeplini visul de a deveni milionară. Ea a revoluționat America cu celebra ei pomadă destinată creșterii și regenerării părului, dar și a ,,Sistemului Walker”, care cuprindea o serie de produse speciale pentru îngrijirea părului femeilor afro-americane.
În ciuda tuturor greutăților pe care le-a întâmpinat de-a lungul vieții, Madam C. J. Walker nu și-a pierdut niciodată speranța, determinarea și ambiția, chiar și atunci când nimeni nu-i mai dădea vreo șansă, a continuat să lupte pentru a-și câștiga locul în societate. A creat locuri de muncă bine plătite pentru femeile afro-americane și a avut grijă de comunitatea din care făcea parte, fiind cunoscută pentru numeroasele ei acte de filantropie.
Ulterior, am schimbat registrul și am decis să fiu solidară și cu compatrioții mei și să vizionez un film românesc, și anume, ,,Un pas în urma serafimilor”, în regia lui Daniel Sandu. Producția este în întregime bazată pe propria experiență din cadrul seminarului de teologie a regizorului și explorează rigiditatea, corupția și severitatea unei lumi nefamiliare, dar și greșelile specifice vârstei tinerilor seminariști.
Povestea îl are în prim plan pe Gabriel, un adolescent care provine dintr-o familie modestă din provincie, nu merge la biserică, dar pentru care opțiunile sunt limitate, așa că optează pentru seminarul teologic creștin. La momentul respectiv, el credea că experiența de la seminar va semăna cu cea a lui Harry Potter de la Hogwarts, dar odată ajuns acolo, realizează cât de mult s-a înșelat. Dirigintele lui, preotul Ivan se transformă dintr-un îndrumător care le vrea doar binele elevilor, într-un asupritor cu un comportament dual, una spune, alta face. Dumnealui are intenții bune, dar metodele lui nu sunt cele mai potrivite, bazându-se constant pe manipularea și opresiunea acestora, dar și prin violență verbală și fizică. Spre desosebire de ceilalți membrii ai consiliului din cadrul seminarului teologic, preotul Ivan nu este corupt, nu poate fi cumpărat și vrea cu orice preț să îi exmatriculeze pe cei care nu au vocația preoției.
Lungmetrajul de debut prezintă totodată obieciurile, dar și acțiunile ,,laice” ale adolescenților abia ieșiți de pe băncile gimnaziului. Gabriel se împrietenește cu elevii mai mari, care îl inițiază în tainele chiulitului, flirtului și distracției, nespecifice unor viitori preoți care ar trebui să fie întruchiparea purității.
Într-una din vacanțele de iarnă, Gabriel face practică în parohia din satul în care tatăl său a copilărit, preotul de acolo știindu-l pe acesta de când era copil. Cu prilejul acestei experiențe, tânărul își dă seama că nu aceasta este vocația sa, nu vrea să devină preot, în ciuda faptului că meseria aceasta este asociată cu bunăstarea, atât în perioada respectivă, după căderea regimului comunist, cât și acum, în vremurile noastre.
,,Un pas în urma serafimilor” abordează atât maturizarea lui Gabriel, cât și dedesubturile lumii pastorale, care nu sunt accesibile oamenilor de rând. Nu trece mult până când ne dăm seama și de ironia titlului: serafimii, nume de alint pe care părintele Ivan îl foloseşte pentru elevi, sunt vârful ierarhiei angelice în teologia creştină. Sunt, practic, lumină pură. Serafimii părintelui Ivan mint şi chiulesc şi, dacă au dat vreodată dovadă de vreo înclinare către preoţie, aceasta este repede uitată printre atâtea ispite.
Te las pe tine să descoperi acest complex univers al proiecțiilor biografice, atât prin impresionanta viață a lui Sarah Breedlove, cât și prin cea a tânărului Daniel Sandu.
Text scris de Ioana Atitienei
asjiasi.com 