Nimic nu e întâmplător

Anul 2020. Anul în care am început o călătorie diferită în viața noastră, ce a condus spre schimbarea unei gândiri noi, raționale. Întrebarea este „de ce a apărut acestă pandemie?”.

Anul trecut pe data de 3 ianuarie, când m-am întors din Anglia, ascultasem o știre în care se discuta problema apariției unui nou virus care apăruse în China. Se spunea că este foarte periculos și că se va răspândi imediat la nivel global.

Bineînțeles, am crezut că vor să declanșeze o panică asupra populației într-un mod neobișnuit și nu am acordat importanță subiectului. Peste două luni am aflat, de fapt, că nu este o glumă. Din nefericire, totul era adevărat și greu de crezut.

Planurile mele erau toate date peste cap, dar am reușit să ies din sfera care mi-a pus piedică în ceea ce îmi doream să fac. Pandemia m-a învățat să prețuiesc fiecare clipă din viața mea, cât și fiecare persoană de lângă mine. I-am protejat pe toți cei dragi și lucrul cel mai important a fost că nu am uitat de mine. M-am reapucat de fotografie. Am avut în această etapă a vieții mai mult timp liber și am decis să mă apuc din nou de hobby-ul meu.

Am reușit să mă descopăr și să mă dezvolt personal. De aceea, am ales călătoriile. Dintotdeauna am fost o persoană curioasă, dornică să experimenteze și să facă din orice clipă un strop de fericire. Nu mi-am dat pasiunile la o parte, iar primul lucru pe care l-am făcut a fost să mă apuc de ciclism. Toată vara, împreună cu prietenii mei, plecam în fiecare zi cu bicicletele în afara orașului. Făceam într-o zi în jur de 30 de km. Cel mai lung traseu pe care am reușit să îl facem a fost Iași-Larga Jijia-Movileni, dus-întors, 62 km.

Fiecare apus pe care îl vedeam îmi transmitea o anumită speranță. Dorința de a lupta până la final, să obțin ceea ce mi-am propus în acestă viață, m-a făcut mult mai puternică și mult mai încrezătoare în forțele proprii. În această pandemie, am învățat să mă bucur de orice, în fiecare moment. Am avut ocazia să merg la munte să văd frumusețile naturii, iar de data aceasta am mers în Cheile Bicazului și la Vatra Moldoviței. Avem o țară minunată, plină de peisaje spectaculoase ce merită văzute.

Un loc în care am fost și mi-a plăcut în mod deosebit, a fost în stațiunea Agigea, la Golful Pescarilor. Ce poate fi mai frumos decât un rasărit la malul mării, alături de sunetele pescărușilor de pe fundal ? Dacă vrei să te relaxezi și să te deconectezi de la realitate, acesta este unul dintre cele mai potrivite locuri de vizitat. În fiecare dimineață, făceam plimbările lungi pe plajă privind culorile cerului și ascultând valurile mării.

Ceea ce credeam că pare a fi normal, acum a devenit doar o speranță. Când se va reîntoarce modul de viață pe care îl aveam înainte? O întrebare care este pusă de oricine, dar fără răspuns. Masca a devenit în ziua de azi o obișnuință. Ți se pare anormal acum dacă vezi o persoană fără mască într-un magazin sau în aglomerație. Lucrurile acestea care sunt anormale în această perioadă, acum un an erau normale. Acestă pandemie ne-a creat un alt mod de viață. Ne-a arătat ce este cu adevărat important și să apreciem întotdeauna ce avem.

Ceea ce trebuie să reținem este să nu ne uităm pe noi înșine și să trăim fiecare clipă, ca și când ar fi ultima.

„De ce a apărut acestă pandemie?” Pentru că este o lecție, o etapă a vieții care a vrut să aducă în prim plan schimbarea noastră. Suntem puși uneori în fața unor dificultăți, deoarece în acestă viață suntem testați pentru a deveni mult mai puternici, cu scopul de a ne forma și de a fi o versiune mai bună a noastră.

Text scris de Cristiana

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s