Un an cu de toate

Unii dintre noi își doresc ca în fiecare dimineață timpul să se oprească ca să poată dormi mai mult. Alții își doresc ca timpul să treacă mai repede ca să-și poată lua concedii pentru călătorii. Alții își doresc să aibă niște timp doar ca să poată lenevi și să dea scroll pe Netflix la filmele și serialele adăugate pe listă cu ceva timp în urmă, sperând ca într-o bună zi să le vizioneze, iar alții nu-și doresc decât niște timp pe care să-l petreacă în companii plăcute ca să-și poată lua doza de energie necesară pentru noi începuturi. Atâtea dorințe și nici măcar o lumânare aprinsă. Dar hei, tuturor ne plac surprizele, deci nu e musai să suflăm în lumânări ca să se poată îndeplini. Cât despre mine…nu mi-am dorit nimic și totuși am avut parte de toate.

Dacă ar fi să verific To do list-ul meu de anul trecut, aș spune că am bifat cam tot ce era pe lista. Dormit mai mult dimineața-checked, călătorii-checked, Netflix and chill-checked, petrecut timpul cu cei dragi-checked. Aș mai adăuga doar că jocurile de societate și arta culinară și-au făcut și ele loc pe listă, dar asta doar când voiam să-mi pun la încercare spiritul competitiv la jocuri și creativitatea la gătit. Și mai mult decât atât, am participat la cel mai tare festival de film numit Serile Filmului Românesc, unde mi-am creat numeroase amintiri de neuitat. Acum, dacă stau să mă gândesc, cred că am mințit atunci când am spus că nu mi-am dorit nimic. De fapt, a fost ceva. Mi-am dorit ca timpul să se fi oprit înainte ca transformarea a ceea ce înseamnă un student adevărat într-un sclav al orelor online să aibă loc. Dar nu cred că a mai contat și dorința mea, așa că am acceptat și m-am mulțumit cu celelalte.

Dacă ar trebui să trag linie, cred că anul precedent a fost un an în care m-am putut bucura din plin de multe momente frumoase. De la a auzi sunetul alarmei de dimineață până la a auzi sunetul mării. De la a vedea cum se termină ultimul episod din Gossip Girl până la a vedea apusul soarelui. De la a mirosi aluatul de prăjitură din cuptor până la a mirosi paginile unei cărți noi înainte de culcare.

Victor Hugo a spus cândva că ,,Să crezi e greu, să nu crezi este imposibil”. Cine ar fi crezut că într-o eră a restricțiilor în care oamenii se luptă pentru sănătate, bucuria a reușit, totuși, să încolțească în sufletele oamenilor? Poate că în basme lumea este conturată doar în nuanțe de alb și negru, dar în realitate lumea reflectă o nuanță de gri.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s