Se putea mai rău…

Un an care promitea atât de multe a demonstrat că nu vrea să le respecte.

Așa am simțit eu toată nebunia din starea de urgență, că pur și simplu tot ce mi-am propus pe anul 2020 a fost rupt la fel de ușor ca o foaie dintr-un caiet.

Din luna martie până în luna mai am simțit o invidie supremă pe acele persoane care stau la țară, la curte. În timp ce eu, la propriu, simțeam cum pică pereții peste mine, cum nu reușeam să mă simt bine chiar în propria casă.

În timp ce gura de aer fără stres o luam doar de la geamurile larg deschise de la balconul meu de la etajul 3, am început să fac ce nu mai făceam de mult timp. Am început să îmi organizez, în primul rând, gândurile. Asta pentru a nu intra într-o depresie și am început să îmi reiau activitățile pe care le cam neglijasem. Am început să citesc mai cu patos cărțile din bibliotecă, mi-am scos la iveală acuarelele și am lăsat îmaginația să coloreze pânza. Am început să îmi fac timp mai mult să vorbesc cu persoanele dragi sufletului.

Cred cu tărie că toată acea perioadă nu o duceam la capăt fără micul meu ghemotoc de blană, Tommy, care a fost un real ajutor să vină și să stea pe picioarele mele pentru a simți că sunt bine. Era chiar mai atent la cursuri și decât mine. 

Chiar dacă anul acesta a spus clar că nu îmi pot strânge în brațe părinții plecați peste hotare, s-au bucurat că eu, deși era situația cum era, nu că acum ar fi mai wow, am avut ocazia să fug până în orașul pe care visam să îl vizitez, Brașov. (dacă tot am putut să profit de faptul că sunt studentă) Da, cred că foarte mulți am ajuns în acest minunat oraș anul acesta.

 Cu toate regulile impuse de lege, respectate, cu măștile pe față, am luat orașul la pas și ne-am bucurat și de timpul petrecut împreună. Până la urmă, oriunde ai ajunge, persoana potrivită face și locul să devină potrivit, chiar și drumul infinit cu trenul.

Toată ironia acestui an este că a început atât de frumos și deodată a devenit de coșmar, dar cu trecerea timpului a început să pară așa de nesemnificativ tot haosul de afară și i-am acordat acea șansa de care avea nevoie.

În prezent, totul este chiar mai frumos, comparând cu luna aprilie, se putea și mai rău, dar s-a vrut să fie mai bine.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s