Colocviul Școlii Doctorale FSSP, UAIC/ Cum se naște o întrebare?

Cu ocazia Zilelor UAIC, la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, a fost organizată prima ediție a Colocviului anual al Școlii Doctorale, cu tema „Cum se naște o întrebare?”.

Evenimentul a avut loc sîmbătă , 21 octombrie 2017, în sala D308 la ora 10:00, iar dezbaterea a pus în atenția participanților și discuția despre modul în care se naște o teză de cercetare și întrebările acesteia. Colocviul a avut două secțiuni principale, dedicate științelor umaniste, respectiv științelor social-politice. În dialog au intrat cercetători, doctoranzi și masteranzi din domenii precum filosofia, sociologia, științe ale comunicării, științe politice.

Pentru început, s-au prezentat organizatorii, Cristiana Asăvoaie și Ciprian Bursuc, cei care au avut această inițiativă: Colocviul își propune să aducă față în față studenți, din tânără generație, mai ales pentru a-și clarifica unii altora și lor înșiși modul în care studiul și cercetarea ajung să se completeze cu nevoi și existențe proprii, a declarat drd. Cristiana Asăvoaie.

Organizatorii au mai precizat că modul în care este realizată o teză arată calitatea celui care o formează și totodată abilitățile pe care le deține. O altă abordare a fost și diseminarea temelor de cercetare în curs, în comunitatea științifică doctorală, dar și în rândul masteranzilor și studenților și, implicit, încurajarea colaborării între tinerii cercetători.

Dialog între și pentru profesori și doctoranzi

Profesorul George Bondor, care este și noul Director al Școlii Doctorale din cadrul FSSP, a punctat un lucru esențial, și anume lipsa comunicării între cadrele didactice si studenți, masteranzi și doctoranzi. Profesorul a punctat faptul că tinerii ar trebui să discute și să-și ofere mai multe infomații unii celorlalți, să se ajute mai mult, mai ales atunci cînd vine vorba de creearea unei teze de cercetare. De asemenea, s-a adus în discuție ideea că studenții au nevoie de ajutorul acestora, pentru a avea un unghi de abordare a temei mai bine definit.

Întrebările pe care le punem au unghiuri diferite și abordări diferite. Altfel adresăm o întrebare cînd facem o știință exactă, în științele sociale și desigur, în filozofie. După cum a afirmat George Bondor: Întrebările filozofice sunt mai prăpăstioase, lasă un cîmp deschis mult mai larg. Acestea trebuie să fie puse în așa fel încît să puteți duce la capăt o cercetare. Oricum ați pune aceste întrebări, important e să înțelegeți că acestea au o funcție existențială. Totul pornește de la o insatisfacție, că nu știi nimic“.

Rolul unei întrebări este deseori de a îți pune mintea să gîndească, să cerceteze un răspuns satisfăcător. În continuarea dezbaterii a vorbit Profesorul Anton Carpinschi, care a pus în evidență modul în care oamenii își pun întrebări, iar spre finalul discursului său a recitat o poezie de Geo Bogza. După ce profesorul a încheiat prin mulțumiri și aplauze, Corina Giurgia, reprezentantă a Asociației Studenților Jurnaliști, a povestit experiența sa de studenție la jurnalism, masterat și doctorat la filozofie. Aceasta a venit cu o propunere adresată filozofilor, dar si jurnaliștilor ce ar presupune un schimb de experiență între aceștia.

Temele și întrebărilor tinerilor cercetători

Prima secțiune, moderată de Corina Giurgia și Ciprian Bursuc, a început cu Florina Hariga, care a vorbit despre răspunsul unui concept, despre cum definim un termen în cadrul unui proiect de cercetare. Mai apoi, Tudor Vieru și-a mărturisit experiența profesională, despre cum licența sa a fost bazată pe o temă generală, iar masteratul a fost mai aprofundat și cînd a ajuns la doctorat a abordat un unghi închis, un subpunct.

Silvana Bobârnat a prezentat calitatea serviciilor Bibliotecii Județene Gheorghe Asachi” Iași și satisfacția beneficiarilor. Aceasta a declarat: Beneficiarii sunt mulțumiți de serviciile oferite de bibliotecă. Am observat că după finalizarea anului I de licență, studenții se îndreaptă către Biblioteca Centrală Universitară, care răspunde intereselor lor. Beneficiarii erau mulțumiți dacă bibliotecarii erau amabili cu ei, dar și dacă biblioteca era dotată, disponibilitatea acestora de a oferi informații. Valoarea unei biblioteci constă în amabilitatea celor care o deservesc.

După fiecare prezentare a participanților a existat și o serie de întrebări și răspunsuri din partea celor aflați la colocviu.

Emanuel Zanoschi a discutat despre conceptul de monedă virtuală, iar secțiunea a doua a început prin prezentarea lui Bogdan Romanică, despre Cercetarea capitalului social”; Ana Hriscu a discutat despre Aspecte ale cercetarii științifice în etica modei”, iar Corina Giurgia a povestit despre Cum comunicăm în starea-întrebare”. A doua secțiune s-a încheiat cu dezbaterea Cristianei Asăvoaie, care a propus tema „Interogarea educației din perspectivă hermeneutică”.

A doua ediție a colocviului a fost anunțată pentru semestrul al doilea al anului universitar, cu noi teme de abordare.

Partener de promovare: Asociația Studenților Jurnaliști din Iași

Ionela-Alexandra Bîrgovan

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s