Povești nespuse. În dialog cu Lucian Dan Teodorovici

În ultima zi de iarnă, pe 28 februarie, la ora 17:00, iubitorii de lectură s-au adunat la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, în sala B.P. Hașdeu, pentru a-l cunoaște pe scriitorul Lucian Dan Teodorovici. Moderatorul evenimentului a fost jurnalistul Andrei Giurgia. Evenimentul a fost organizat de Asociația Studenților Jurnaliști sub sigla „Scriitorul lunii”, proiect aflat la cea de-a V-a ediție. Pe lângă proza scrisă, Lucian Dan Teorodorovici cochetează și cu dramaturgia, fiind regizor, scenarist, și cofondator la Festivalului Internațional de Literatură și Traduceri (FILIT). În prezent, acesta este directorul interimar al Muzeului Național de Literatură din Iași.

Cartea care a stat la baza discuției cu autorul este „Celelalte povești de dragoste” apărută la editura Polirom, în anul 2013. Anume acest roman a fost ales de organizatori, datorită faptului că februarie este luna iubirii. „Celelalte povești de dragoste” este un roman format din unsprezece povestiri, al căror subiect principal este comunicarea, sau mai bine-zis, lipsa ei. Conform autorului, acesta este un roman puzzle, care se completează și creează un întreg în momentul în care ai terminat de citit cartea. Romanul are un singur narator, care se regăsește pe parcursul acesteia în diferite vârste – din copilărie până la 35 de ani. Tema iubirii este abordată din unghiuri distincte: naratorul fiind mai puțin capabil de a o înțelege în copilărie, apoi, de-a lungul vremii înțelegând tot mai mult, și, în același timp tot mai puțin.

„Cartea mea este despre lipsa de comunicare în cuplu. Este, mai degrabă, o poveste despre cum promisiunea iubirii se lovește tocmai de problemele comunicării, și, se disipează încetul cu încetul, fără ca personajele principale să își dea seama unde se produce ruptura. Am avut, ca scriitor, tot timpul problema comunicării ca temă literară, o problemă devenită presantă de fiecare dată când m-am apropiat de o idee.”

Scriitorul a dezvăluit publicului entuziast că ideea de a scrie un roman de dragoste o avea de mult timp, însă a așteptat până ce a devenit imperios necesar, după ce i s-au sedimentat ideile. Cititorii au aflat cât de greu se transformă o idee într-un roman, fiind necesare o oarecare experiență, dar și pregătirea interioară pentru abordarea anumitor subiecte. Lucian Dan Teodorovici ne-a mărturisit că a preferat să fie răbdător, și să aștepte momentul potrivit pentru a fi scrise „Celelalte povești de dragoste”, fapt care s-a întâmplat în 2009.

„Nu ești scriitor dacă nu scrii despre iubire.”

Cititorii au fost receptivi și i-au adresat întrebări scriitorului, acesta satisfăcându-le curiozitățile. Întrebat fiind dacă există vreo simbolistică specială la numărul poveștilor, Lucian Dan Teodorovici ne-a mărturisit, că mai degrabă ar avea o superstiție cu numărul doisprezece, care îl tot urmărește de-a lungul scrierilor sale.

„Încă nu am reușit niciodată să scriu o carte cu douăsprezece capitole sau cu douăsprezece povestiri. Și aici, au fost douăsprezece povestiri la un moment dat. Numai că una o simțeam în plus, așa că am renunțat la ea, înainte de a trimite carte în tipar. Eu țin foarte mult la golurile din cartea aceasta, la poveștile dintre povești, nu la cele spuse, ci la cele subînțelese. Iar cea de-a douăsprezecea poveste explica un gol, așa că am renunțat la ea.”

Talentul e încercarea de a descoperi mereu câte ceva, nu la nivel declarativ, ci permanent, în orice clipă a vieții tale.

Autorul ne-a dezvăluit o parte din convingerile sale referitoare la talentul scriitoricesc, menționând că „foarte mulți scriitori mitizează cumva talentul. Pentru mine talentul nu este un dat. Nu cred că scriitorul este cu nimic mai special decât orice alt pasionat, indiferent de domeniu. Dincolo de asta, accept că există talent, dar l-aș traduce prin experiență și printr-o pasiune imensă pe care o ai pentru activitatea ta. Pasiunea asta te poate duce la niște profunzimi pe care le descoperi la un moment dat.”

O altă dezvăluire a făcut autorul, iar publicul a fost încântat, și anume faptul că prima carte pe care a citit-o, „Pinocchio”, i-a schimbat viața, căci a început să mănânce mazăre, la fel ca personajul acesteia, mâncare pe care nu o agrease înainte.

„Bunica îmi spunea că cărțile proaste nu o să mă ajute în viață, și să citesc cărți bune, cărțile bune fiind manualele școlare”, s-a confesat autorul. Lucian Dan Teodorovici a ținut să precizeze că acest roman nu este unul autobiografic, ci unul ficțional, în care se regăsesc și unele elemente reale, preponderent cele care țin de copilăria personajului, autorul fiind ajutat de nostalgia vremurilor de demult în crearea acestora.

Întrebat fiind care povestire din cele unsprezece a fost scrisă cel mai greu, acesta a dezvăluit faptul că „O noapte la hotel” și „Podul strâmb”, acestea fiind povestiri care rezistă mai puțin prin ele însele, apărute cu rolul de a le lega pe celelalte.

Autorul a zis că și-a dorit să strice ordinea temporală a povestirilor, acestea neaflând-se într-o ordine cronologică, menționând că există niște trucuri narative pe care le ia în calcul orice scriitor.

„Ordinea povestirilor a ținut de un plan foarte riguros. Am căutat sa creez o anumită cadență, astfel ca cititorul sa înțeleagă aspectele cu care rezonează el. Cititorul este un creator, el își creează propria poveste.”

„Cel care cheamă câinii”, un roman autobiografic

Întrebat dacă simplitatea vieții se învață, autorul a menționat că răspunsul îl putem afla în viitorul său roman, „Cel care cheamă câinii”, care va fi unul autobiografic și care va fi lansat în luna aprilie.

După discuția cu autorul, am urmărit un scurtmetraj realizat de Violeta Gorgoș, scurtmetraj realizat pe baza uneia dintre povestiri. A urmat o sesiune de autografe personalizate, pe care Lucian Dan Teodorovici le-a oferit cititorilor săi, iar ASJ i-a oferit diploma de „Scriitorul lunii” februarie.

A fost o seară în care ne-am culturalizat cu toții și așteptăm cu nerăbdare cartea autobiografică „Cel care cheamă câinii”, care cu siguranță ne va oferi răspunsuri la întrebările pe care nu le-am adresat, dar le-am gândit.

scriitorul-lunii_ASJ

Text de Speranța Talabă

Youtube – Lucian Dan Teodorovici – scriitorul lunii 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s